Sensor Instruments
Entwicklungs- und Vertriebs GmbH
Schlinding 11
D-94169 Thurmansbang
Telefon +49 8544 9719-0
Telefax +49 8544 9719-13
info@sensorinstruments.de

Diese Seite übersetzen:

Ce este luminiscenţa?


 
În fizica modernă, lumina are două calităţi: O calitate privind unda şi o calitate privind particula. Calitatea privind particula înseamnă că lumina constă în anumite pachete de energie, aşa numitele cuante de lumină sau fotoni. Energia conţinută de aceşti fotoni este reflectată pe lungimea acestora de undă - distanţa fizică dintre centrul undei şi vârful undei. O lungime de undă scurtă înseamnă un conţinut mare de energie, iar o lungime mare de undă înseamnă un conţinut redus de energie.
Atunci lumina ajunge la materie, pot apărea diferite evenimente:
  • Fotonul trece prin materie fără oprire şi în aceeaşi direcţie. (Transmisia, de exemplu: lumina trece prin sticlă)
  • Fotonul loveşte un atom şi este reflectat de acest atom cu aceeaşi energie într-o altă direcţie. (Reflecţia, de exemplu: lumina atinge o oglindă).
  • Fotonul este înghiţit de materie. Energia fotonului în acest caz este transferată la materie şi duce la creşterea conţinutului de energie în materie, fie sub forma căldurii, fie sub forma excitaţiei materiei.
 
Luminiscenţa reprezintă emisia de fotoni (lumină) generată când electronii revin de la starea de excitaţie la o stare energetică mai redusă.
Electronii pot fi excitaţi "extern" în mai multe modalităţi, de exemplu prin
  • Curent electric (electro-luminiscenţă)de exemplu, la LED-uri: Tranziţia de la banda de valenţă la banda de conductivitate
  • Bombardarea cu electroni (catodo-luminiscenţă) de exemplu, tubul cu raze catodice
  • Lumină, adică bombardarea cu fotoni (foto-luminiscenţă)
În acest caz, se face diferenţa dintre fluorescenţă şi fosforescenţă.

Fluorescenţa înseamnă că emisia de fotoni de la materia excitată se opreşte imediat sau în câteva nanosecunde de la sfârşitul excitaţiei.

Fosforescenţa înseamnă că emisia de lumină continuă după intervalul de nanosecunde şi se prelungeşte în milisecunde sau chiar secunde.
 

Adăugarea de căldură (termo-luminiscenţa)


Ce este "efectul Stokes"?
Când radiaţia electromagnetică (lumină de la infraroşu la ultraviolet) atinge un obiect, parte din lumină este absorbită. Mare parte din lumina absorbită este transformată în căldură (o suprafaţă neagră absoarbe mai multă lumină decât, de exemplu, o suprafaţă albă şi astfel devine corespunzător mai caldă atunci când este iradiată cu lumină).

Lumina este, în mod esenţial, absorbită de molecule. Aceasta energie suplimentară excită moleculele, iar acestea se mişcă mai rapid, adică oscilează cu o frecvenţă mai mare, ceea ce duce la creşterea temperaturii.
 
La anumite materiale (de exemplu aşa numitele "soluri rare"), energia luminii (fotonilor) poate fi utilizată pentru a muta electronii care se rotesc în jurul nucleului cu o energie redusă, dar cu o rază foarte stabilă (raza internă a electronilor) la o energie mai mare, dar cu o rază mai puţin stabilă (raza exterioară a electronilor).
 
 
 
Electronii rămân pe această rază exterioară numai pentru o scurtă perioadă de timp înainte de a trece prin razele intermediare şi de a reveni la starea iniţială stabilă. Energia eliberată în acest proces este emisă ca radiaţie electromagnetică (fotoni = lumină), sau, în cazul cristalelor (cum este cazul solurilor rare) este transferată la cristal sub forma aşa numiţilor fotoni (oscilaţii grilă) care excită cristalul, iar acesta oscilează mai intens. Fotonii generaţi în acest proces (fotoni secundari) au o energie mai redusă decât fotonii utilizaţi pentru excitaţie (fotoni primari).
 
Fotonii (fotoni primari) cu energie mai mare (adică lumină cu o lungime de undă mai scurtă) sunt astfel utilizaţi pentru a face un obiect să "strălucească". Fotonii emişi de obiect (fotoni secundari) au o energie mai mică decât fotonii primari, ceea ce înseamnă că lumina emisă are o lungime de undă mai mare.

Dacă lungimea de undă emisă de un obiect iradiat este mai mare decât lungimea de undă utilizată pentru iradiere, acest lucru este desemnat drept aşa numitul "efect Stokes". Radiaţia secundară este emisă cu întârziere, iar lungimea acesteia depinde de timpul în care electronii rămân pe razele instabile.
 
 


 
Ce este "efectul Anti-Stokes"?
Dacă radiaţia electromagnetică asupra unui obiect şi absorbită de acest obiect are o lungime de undă mai mare decât radiaţia electromagnetică emisă de obiect, acest lucru este numit "efectul Anti-Stokes".
 
 
Datorită procesului de pompare şi a timpului mai scurt în care electronii rămân la nivelul respectiv de energie, eficienţa "efectului Anti-Stokes" este mai redusă decât cea a "efectului Stokes", ceea ce înseamnă că sunt generaţi mult mai puţini fotoni secundari.
 
 
l = Lungime de undă a unei radiaţii electromagnetice (de exemplu, a luminii). Lungimea de undă reprezintă un tren de undă, adică distanţa fizică dintre două valori adiacente maxime sau minime.
 
Lungimea de undă a radiaţiei electromagnetice în intervalul vizibil este de cuprinsă între aproximativ 400 nm şi 700 nm.
 
Spre deosebire de efectul Stokes, pentru a excita electronii în acest caz sunt necesari mai mulţi fotoni de radiaţie primară. De exemplu, un foton mută electronul pe prima rază intermediară, un alt foton ridică electronul pe o rază intermediară superioară şi un al treilea foton mută, în cele din urmă, electronul pe raza exterioară.
 
De vreme ce razele intermediare şi raza exterioară sunt instabile, electronii rămân pe aceste raze numai pentru o perioadă de timp relativ scurtă înainte de a reveni la starea iniţială.

Această aşa numită re-combinare se încadrează în mod specific într-un interval de nano-, micro- sau milisecunde.
 


Ce este "pomparea optică"?
Având în vedere că la "efectul Anti-Stokes" sunt necesari mai mulţi fotoni pentru a muta un electron pe raza exterioară, acest lucru este numit şi proces de pompare.

În timpul "pompării", fotonii primari ridică în mod repetat electronii de pe o rază intermediară pe următoarea, astfel încât aceştia pompează, cu alte cuvinte, electronii spre raza exterioară. Cu cât este mai îndepărtată calea electronului, cu atât este mai mare energia potenţială a electronului pe calea respectivă. Acesta are un nivel de energie mai mare. O diferenţă mai mare între două niveluri de energie înseamnă o energie mai mare a fotonului generat când electronul revine la nivelul stabil.

 

Ce sunt "metalele de sol rar"?
Metalele de sol rar sunt elemente chimice din grupa a 3-a a tabelului periodic; lantanidele (17 elemente) aparţin solurilor rare.

Printre altele (solurile rare, de exemplu, sunt necesare şi pentru magneţii permanenţi), metalele de sol rar au proprietăţi sprectroscopice speciale. Spre deosebire de semi-conductori (golul de bandă, adică diferenţa de energie dintre banda de valenţă şi banda de conductivitate a unui semi-conductor depinde de temperatură şi astfel şi lungimea de undă emisă de cristalul semi-conductiv), solurile rare au un spectru de energie discret (adică nivelurile definite de energie din învelişul electronului) în corpul solid (cristal). Acest lucru înseamnă că, pentru absorbţia radiaţiei electromagnetice, este necesară o anumită lungime de undă care depinde de diferenţa dintre nivelurile de energie. Emisia de energie optică (spre exterior) se face, de asemenea, cu lungimi de undă discrete determinate de cristal.
 
Următoarele soluri rare sunt importante datorită proprietăţilor optice:
Y 39      Yttrium                
(folosit, printre altele, la materiale luminiscente şi LED-uri)
  
Precum şi următoarele lantanide:
Pm 61 Promethium (folosit pentru elemente luminoase)
Eu 63 Europium (folosit la materiale luminiscente şi LED-uri
Gd 64 Gadolinium (folosit la materiale luminiscente verzi)
TB 65 Terbium (folosit la materiale luminiscente)
Tm 69 Thulium (materiale luminiscente pentru televizoare)
Yb 70 Ytterbium (materiale luminiscente pentru televizoare)
             
Proprietăţile optice pot fi influenţate corespunzător şi modificate specific prin doparea cristalelor din solurile rare. Erbium, de exemplu, este utilizat ca aşa numit activator. Acest activator acţionează, ca să spunem aşa, ca un "catalizator".
 
La cristalele din solurile rare, radiaţia electromagnetică din gama de infraroşii (IR) este utilizată frecvent pentru detecţie. Liniile de absorbţie sunt cuprinde deseori între 980 nm şi 940 nm, dar sunt posibile şi linii de absorbţie în intervale vizibile (de exemplu la 640 nm) sau gama UV (de exemplu, 365 nm sau 385 nm).

În practică, "efectul Stokes" şi "efectul Anti-Stokes" apar frecvent când sunt emişi fotoni.


 
De obicei, există o diferenţă de câteva decenii între puterea optică necesară pentru excitaţia procesului şi puterea optică emisă efectiv de cristal. Puterea optică necesară pentru excitaţie în gama IR este de aproximativ 10 mW (de exemplu, la 980 nm), iar emisia se încadrează în intervalul vizibil de lungime de undă cu câţiva mW (Anti-Stokes). În gama IR, totuşi, emisia se poate apropia de gama mW (Stokes). O parte din radiaţia primară este mai întâi utilizată şi pentru excita cristalul, astfel fotonii sunt utilizaţi pentru a genera fotoni, ceea ce duce la creşterea oscilaţiei grilă (cristal). Într-un pas următor, fotonii (lumina) pot fi generaţi la rândul lor de fotoni (oscilaţie grilă).
 

 


Ce este un "convertizor ascendent"?
În sens optic, un "convertizor ascendent" transformă lumina (din gama UV până la IR) cu o lungime de undă mai mare (adică fotoni cu energie redusă) în lungimi de undă mai scurte (fotoni cu o energie mai mare). Acest câştig energetic este obţinut prin "pomparea optică". Pentru a emite un foton secundar, aşa numitul convertizor trebuie să absoarbă numărul de fotoni primari necesar pentru obţinerea nivelului de energie al fotonului secundar (până când electronul este ridicat pe învelişul exterior). Acest lucru mai este numit şi efectul Anti-Stokes.
 

 
 
Ce este un "convertizor descendent"?
Din punct de vedere optic, un "convertizor descendent" înseamnă că fotonul secundar generat de un foton primar are mai puţină energie. Acest lucru înseamnă că este necesar un singur foton primar pentru a genera un foton secundar. Diferenţa energetică de exemplu este transmisă în reţeaua cristalului din convertizorul descendent (deoarece fotonul sporeşte oscilaţie grilă). Procesul din convertizorul descendent poate fi explicat prin efectul Stokes.

 



 
 
Ce sunt "timpul de relaxare" şi "constanta de timp"?
În optică, timpul de relaxare reprezintă timpul de care un obiect are nevoie pentru a reveni de la starea de excitaţie la starea iniţială. Constanta de timp t este o măsură pentru acest timp. Aceasta descrie timpul necesar pentru ca un proces - începând cu starea de excitaţie - să se stingă, la un factor de aproximativ 1/2.71 sau 1/e (e este aşa numitul număr Euler). Constanta de timp este, de obicei, utilizată pentru procesele care se sting exponenţial. Practica a arătat că procesele de excitaţie care urmează efectul Stokes şi efectul Anti-Stokes se sting aproximativ exponenţial.


 
Ce sunt "pigmenţii de siguranţă"?
Pigmenţii de siguranţă sunt pigmenţi anorganici, luminiscenţi (fosforescenţi, adică emit lumină ulterior), frecvent cristale de sol rar, dar şi zinc, sulfaţi, care după doparea individuală corespunzătoare au proprietăţi optice specifice. Această "amprentă optică" poate fi utilizată ca şi caracteristică de siguranţă.
 
Ce este "granulaţia"?
În ceea ce priveşte cristalele de sol rar, granulaţia reprezintă dimensiunea cristalului după procesare (de exemplu, pulverizare sau condensare). Granulaţia se încadrează, de obicei, la diametre cuprinse între 300 nm şi 20 µm. În ceea ce priveşte efectul Stokes şi Anti-Stokes, eficienţa scade odată cu granulaţia. În practică, de regulă se foloseşte granulaţia de 5 µm până la 10 µm. Producerea unei granulaţii mai mici de 1 µm necesită eforturi sporite şi astfel este corespunzător mai scumpă.

Datorită granulaţiei extrem de mici (uneori mai mică de un micrometru), cristalele de sol rar procesate astfel sunt numite şi NPL, adică nanoparticule luminiscente.
 
 
 
Ce este "autentificarea produsului"?
(Detecţia pigmenţilor de securitate)

Suplimentar aplicaţiilor standard ale cristalelor de sol rar din magneţii permanenţi, echipamente radiologice, ecrane de televizor şi LED-uri, ecrane cu plasmă şi LCD, dar şi tuburi fluorescente, unele dintre aceste lantanide, cum ar fi yttrium, sunt, de asemenea, utilizate pentru autentificarea produselor. În acest scop, cristalele de sol rar sunt dopate corespunzător (de exemplu, cu erbiu ca activator), ceea ce duce la modificarea corespunzătoare a proprietăţilor optice. Răspunsul optic devine astfel specific produsului şi reprezintă oarecum o "amprentă optică" care este greu de reprodus dacă nu este disponibilă "reţeta" respectivă.
 
Doparea cristalelor de sol rar se poate utiliza pentru a influenţa lungimea de undă a excitaţiei, spectrul de emisii şi constanta de timp, adică răspunsul întârziat la ridicarea primară (impuls de excitaţie optică).
 
În această legătură, cristalele de sol rar au proprietatea importantă de a rezista la temperaturi specifice de până la 800°C. De asemenea, cristalele nu sunt toxice, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate pentru o varietate de aplicaţii. Aceşti pigmenţi anorganici au şi o stabilitate a luminii care înseamnă că proprietăţile luminiscente sunt păstrate pe o perioadă îndelungată de timp.
 
Astăzi, sunt disponibile o varietate de dispozitive de detecţie care permit detectarea cristalelor de sol rar INLINE (seria LUMI-INLINE), OFFLINE la locul utilizării (seria LUMI-MOBILE) şi în laborator (seria LUMI-LAB). Concentraţia de cristale de sol rar în ceea ce priveşte materialul de transport (gazda) poate fi cuprinsă intervalul ppm (în funcţie de tipul cristalelor de sol rar).
 
 
Cum pot fi detectate cristalele de sol rar?
Deoarece cristalele de sol rar acţionează ca şi convertizor ascendent sau descendent, spectrul secundar poate fi utilizat pentru detecţie. Stingerea în timp (relaxare) a radiaţiei secundare poate fi, de asemenea, utilizată pentru detecţie. Ambele efecte (spectrul secundar şi relaxarea), combinate, permit detecţia eficientă chiar şi la concentraţii foarte mici.
 
 
Ce dispozitive sunt disponibile pentru detecţie?
Cele mai simple şi mai ieftine dispozitive de detecţie sunt stilourile laser (tip LUMI-LP-IRL/UV/VIS-3B) care sunt prevăzute cu radiaţii laser cu o lungime de undă de 980 nm şi o putere de aproximativ 10 mW. Radiaţia laser este concentrată la o distanţă de 10 mm până la 20 mm de apertura stiloului. Dacă există un cristal de sol rar (şi cu condiţia ca acest cristal să absoarbă radiaţia de 980 nm), lumina IR este transformată în intervalul vizibil (convertizor ascendent) şi, în funcţie de dopare, va fi emisă o lumină albastră, verde, galbenă, portocalie sau roşie.

Nu trebuie uitat, totuşi, că radiaţia primară utilizată în acest scop este inclusă în clasa laser 3B. Stiloul laser este un produs din clasa laser 3B.
 
Produsele din clasa laser 3B pot fii utilizate numai când se utilizează ochelari de protecţie corespunzători (de exemplu, LUMI-SG-IRL-3B) şi numai în încăperi protejate împotriva accesului de la exterior cu semne şi lumini de atenţionare corespunzătoare. Stiloul laser detectează concentraţii de cristale de sol rar de până la aproximativ 50 ppm (în funcţie de cristalul respectiv).
 
Dispozitivele LUMI-MOBILE evită toate aceste probleme ţi facilitează foarte mult detecţia cristalelor de sol rar. Aceste dispozitive se folosesc de LED-uri IR cu o lungime de undă (lungime de undă centrală) de aproximativ 940 nm şi astfel nu sunt absolut deloc periculoase pentru ochiul uman (LED-uri similare sunt utilizate la telecomenzi pentru televizoare sau sisteme audio). Dispozitivele LUMI-MOBILE utilizează constanta de timp a curbei de relaxare a cristalelor de sol rar ca şi criteriu de detecţie. Acestea pot detecta concentraţii de până la 1 ppm.
 
În producţia de materiale care conţin cristale de sol rar, concentraţia cristalelor trebuie monitorizată. Acest lucru se poate face cu ajutorul dispozitivelor din seria LUMI-INLINE, care, pe lângă constanta de timp, detectează şi intensitatea (şi astfel concentraţia de cristale de sol rar din material). Dispozitivele de detecţie sunt prevăzute cu semnale analoge şi digitale şi pot fi conectate la o interfaţă serială (RS232, USB sau Ethernet).

Pentru a înregistra datele măsurătorilor se poate folosi un software de monitorizare special.
Pentru detecţia în laborator, sunt disponibile dispozitive care înregistrează atât comportamentul de relaxare (din gama IR), cât şi spectrul de emisii in intervalul vizibil (LUMI-LAB-IRL/VISIR-CL1), dar şi dispozitive care înregistrează comportamentul de relaxare din gama IR şi intensitatea divizată în segmente de lungimi de undă cuprinse între 700 nm şi 1100 nm (LUMI-LAB-IRL/IR-CL1, patentat).

Ambele dispozitive de detecţie sunt incluse în clasa laser 1, lucru realizat prin intermediul unui proces special, patentat.
 

Dispozitive de detecţie mobile

Dispozitivele LUMI-MOBILE evaluează comportamentul de relaxare a unui obiect excitat optic.
Un puls IR sau UV este direcţionat pe obiectul inspectat. La finalul pulsului de excitaţie, curba de relaxare este înregistrată şi evaluată. Intensitatea iniţială a pulsului de relaxare este, de asemenea, determinată.
 

LUMI-MOBILE-LAB-IR/IR
LUMI-MOBILE-LAB-UV/VIS

Parametrizarea constantei de timp şi a intensităţii pentru până la 31 produse. Parametrii sunt salvaţi într-un fişier pe PC şi apoi utilizaţi ca parametri de dispozitivele LUMI-MOBILE-QC (Quick Check), dar şi ca parametri de produs de dispozitivele LUMI-MOBILE-PT (Pocket Tester)
 
 
Interfaţă utilizator cu Windows® LUMI-MOBILE-LAB-Scope:

 
LUMI-MOBILE-QC-IR/IR
LUMI-MOBILE-QC-UV/VIS

Aceste dispozitive pot salva până la 31 produse care pot fi citite dintr-un fişier (produsele au fost determinate cu un dispozitiv LUMI-MOBILE-LAB şi salvate în prealabil într-un fişier).

Detecţia unui produs este indicată acustic şi optic pe afişajul grafic. Dispozitivele verifică relaxarea cristalului de sol rar.


Interfaţă utilizator cu Windows® LUMI-MOBILE-QC-Scope:

 
LUMI-MOBILE-PT-IR/IR
LUMI-MOBILE-PT-UV/VIS


Spre deosebire de dispozitivele LUMI-MOBILE-QC, aceste dispozitive de detecţie funcţionează cu un singur set de parametri.
 
Interfaţă utilizator cu Windows® LUMI-MOBILE-PT-Scope:

 
LUMI-MOBILE-DA-IR/IR
LUMI-MOBILE-DA-UV/VIS

Spre deosebire de dispozitivele LUMI-MOBILE-QC şi LUMI-MOBILE-PT, aceste dispozitive de detecţie nu caută anumite produse determinate iniţial de un dispozitiv LUMI-MOBILE-LAB. Aceste dispozitive caută, în general, o constantă de timp şi o concentraţie a unui cristal de sol rar şi fac acest lucru pentru întregul interval dinamic, adică de la o concentraţie foarte mică în intervalul ppm la o concentraţie foarte mare.

 
Software corespunzător:
Windows® LUMI-MOBILE-DA-Scope

 
LUMI-MOBILE-JR-IR/IR
LUMI-MOBILE-JR-UV/VIS


 
Aceste dispozitive sunt dotate cu un afişaj LED în două culori. Verde indică faptul că a fost detectat un cristal de sol rar, iar roşu indică faptul că nu s-a găsit nimic. Semnalul optic este însoţit de un semnal acustic.
 
Similar dispozitivelor LUMI-MOBILE-DA, aceste dispozitive caută, de asemenea, în întregul interval dinamic şi detectează o concentraţie foarte mică (în intervalul ppm), dar şi o concentraţie foarte mare.

Software corespunzător:
Windows® LUMI-MOBILE-JR-Scope


LUMI-MOBILE-FIO-LAB-IR/IR
LUMI-MOBILE-FIO-LAB-UV/VIS


Dispozitivul cu fibră optică LUMI-MOBILE-FIO-LAB este în principiu identic cu dispozitivul standard LUMI-MOBILE-LAB. Au fost modificate numai elementele optice pentru conexiunea prin fibră optică.


LUMI-MOBILE-FIO-QC-IR/IR
LUMI-MOBILE-FIO-QC-UV/VIS


Versiunea cu fibră optică LUMI-MOBILE-FIO-QC are acelaşi software ca şi LUMI-MOBILE-QC, cu diferenţa că elementele hardware ale acestui dispozitiv sunt prevăzute cu conexiune prin fibră optică.
 

LUMI-MOBILE-FIO-PT-IR/IR
LUMI-MOBILE-FIO-PT-UV/VIS


LUMI-MOBILE-PT este disponibil şi în versiune cu fibră optică LUMI-MOBILE-FIO-PT. Software-ul este similar celui de la versiunea standard LUMI-MOBILE-PT.


LUMI-MOBILE-FIO-DA-IR/IR
LUMI-MOBILE-FIO-DA-UV/VIS


LUMI-MOBILE-DA este disponibil şi în versiune cu fibră optică LUMI-MOBILE-FIO-DA. Software-ul este similar celui de la versiunea standard.
 
 
LUMI-MOBILE-FIO-JR-IR/IR
LUMI-MOBILE-FIO-JR-UV/VIS


LUMI-MOBILE-JR este disponibil şi în versiune cu fibră optică LUMI-MOBILE-FIO-JR.

Versiunea cu fibră optică are acelaşi software ca versiunea standard LUMI-MOBILE-JR


INLINE detection devices for production lines

LUMI-INLINE-IR/IR
LUMI-INLINE-UV/VIS

Versiunea LUMI-INLINE
este dotată cu două ieşiri analoge care oferă informaţii privind concentraţia cristalului de sol rar şi cu 4 ieşiri digitale care pot fi utilizate pentru a salva până la 15 produse.

LUMI-INLINE-FIO-IR/IR
LUMI-INLINE-FIO-UV/VIS


Dispozitivul LUMI-INLINE este disponibil şi în versiunea cu fibră optică LUMI-INLINE-FIO. Sunt disponibile trei surse de lumină: Două versiuni pentru gama IR (una de tip IR-LED şi na de tip IR-LD) şi o versiune UV.
 

Software corespunzător:
Windows® LUMI-INLINE-Scope
Software de monitorizare Windows® LUMI-INLINE-MONITORING-Scope

 
Dispozitive de detecţie pentru laborator
Aceste dispozitive de laborator LUMI-LAB permit reprezentarea spectrului secundar în intervalul vizibil. Mai mult, LUMI-LAB-IRL/VISIR înregistrează timpul de relaxare în gama IR, iar LUMI-LAB-UV/VIS reprezintă curbele de relaxare în intervalul de spectru vizibil.

LUMI-LAB-IRL/VISIR-CL1
LUMI-LAB-UV/VIS-CL1

Software corespunzător:
Windows® LUMI-LAB-Scope
 

 

LUMI-LAB-8-IRL/IR-CL1
LUMI-LAB-8-IR/IR
Această versiune verifică atât spectrul secundar, cât şi comportamentul de relaxare în gama IR. Gama IR este împărţită pentru acest scop în 8 segmente. Atât constanta de timp, cât şi intensitatea radiaţiei secundar sunt determinate pentru fiecare segment (procesul urmează să fie patentat)



Software corespunzător:
Windows® LUMI-LAB-Scope

Măsurătorile sunt realizate cu 8 detectoare cu lungimi de undă cuprinse între 700 nm şi 1100 nm. Fiecare detector verifică o fereastră de măsurători de 50 nm şi determină intensitatea iniţială C1 şi constanta de timp t a pulsului de relaxare respectiv.
 





LUMI-LAB-16-IRL/VISIR-CL1
LUMI-LAB-16-IR/VISIR
LUMI-LAB-16-UV/VISIR
Suplimentar spectrului IR, aceste tipuri de dispozitive LUMI-LAB evaluează şi spectrul vizibil. În acest scop, acestea se folosesc de un total de 14 detectoare care acoperă lungimi de undă cuprinse între 400 nm până la aproximativ 1100 nm.



 


AKTUELLES

Niederösterreichischer Innovationspreis 2020:

Wir gratulieren unserem Partner Gabriel-Chemie GmbH
als Gesamtsieger zum
Karl Ritter von Ghega-Preis

mehr...



Messetermine:

all about automation 2021
9.-10. März 2021
Messe Friedrichshafen

mehr...



Neue Applikationen:


Falten zählen auf Aluminiumschläuchen
(N°717)
Leimdetektion auf dem Teppichgrundgewebe
(N°718)
Oberflächenkontrolle von Edelstahlblechen
(N°719)

mehr...



Neue Pressemitteilung:

Nachhaltig versus jungfräulich!
Der Einzug der Kunststoff-Rezyklate.
SPECTRO-3-MSM-ANA Serie
 
mehr ...



Neue Videos:

Software SensorFinder V1.1 in Verbindung mit cab-4/USB bzw. cab-5/USB
Software SensorFinder V1.1 in Verbindung mit cab-4/ETH bzw. cab-5/ETH
Schulungsvideo L-LAS-Spray-Control-Scope V2.0 Software

mehr ...



Software-Neuheiten:

SPECTRO1-Scope V3.1
Änderungen nach Software-Update von V3.0 auf V3.1

mehr...



FIND US ON ....

Facebook Youtube in Instagram Twitter

TOP